Stiinta care sustine instrumentul "Ascultarea emotiilor" ( Staylistening )

Copiii nostri pot alege cele mai nepotrivite momente sa arate ca emotiile lor au nevoie de o supapa de eliberare; se arunca pe jos plangand in hohote si refuza sa mai plece de acolo. Ne frustreaza atunci cand incercam sa iesim pe usa, ne fac sa ne simtim rusinati atunci cand suntem la cumparaturi sau, dintr-o data transforma vizita la bunici in ceva stanjenitor. Prinsi in tumultul vietii de parinti ni se intampla rar sa gasim timpul necesar sau disponibilitatea sa ii ascultam cu adevarat pe copiii nostri.

Dar sunt atat de bucuroasa sa impartasesc faptul ca intelegand mai multe despre beneficiile pe care lacrimile si tantrumurile le au, mi-au permis sa devin empatica, conectata si sa ofer mai multa caldura atunci cand copiii mei sunt suparati. Mi-a permis sa inteleg la un nivel profund cum ii ajutam pe copii sa isi creasca inteligenta atunci cand oferim conectare.

De ce sunt bune lacrimile                                                                           

Sursa foto: Google Free Images

Principiul de baza al instrumentului Stailistening consta in faptul ca plansul este un proces natural de recuperare in urma supararilor. Atunci cand le permitem copiilor nostri sa planga si sa faca tantrumuri le oferim calea spre vindecarea durerilor, recuperarea gandirii si intarirea relatiei parinte - copil ( Patty Wipfler, Listening to Children Booklet: Crying ). Psihologul si fondatorul Aware Parenting, Aletha Solter, scrie in cartea ei Tears and Tantrums, What to do when Babies and Children Cry, ca "nu orice tip de plans este un indicator al unei nevoi imediate sau dorinte. In majoritatea cazurilor este vorba despre un mecanism natural de eliberare a stresului care permite copiilor sa se vindece in urma momentelor anterioare care i-au infricosat sau a experientelor frustrante." Cu alte cuvinte bebelusii si copii plang pentru a arata nevoi care au ramas neimplinite, cu toate acestea nu este singurul motiv - ei mai plang ca sa elibereze stres si dificultati care au rezultat din tensiuni fizice sau emotionale.

Plansul de asemenea ne poate apropia de catre cei din jurul nostru. Este un mecanism de comunicare important pentru a construi un atasament puternic si o punte de intelegere intre copii si parinti ( Solter, 2009; Nelson, 2005 ). Acest lucru iese in evidenta mai ales atunci cand cei din jurul nostru ne arata sprijin atunci cand plangem , permitand astfel beneficiilor vindecatoare sa apara ( Bylsma, 2011).

Continuarea acestui articol scris de catre colega mea - Lyra L'Estrange, New South Wales, Australia o gasiti aici.

In cadrul cursului Emotii, Ascultare, Vindecare vom aprofunda stiinta din spatele instrumentelor iar participantii beneficiaza de suport si ascultare.

Va astept cu drag si bucurie!
Gina

O noua perspectiva asupra tantrumurilor si a crizelor de furie

Ceea ce nu stiu majoritatea parintilor este ca tantrumurile si crizele de furie sunt doar cateva dintre modalitatile naturale ale organismului de a descarca emotiile puternice pe care copiii le simt. Ei nu au dezvoltate inca mecanismele de autoreglare emotionala si atunci cand ne aflam in fata acestor desfasurari de energie ne lasam incet curpinsi de idei precum: "oare ce l-o fi apucat acum!? Acum 2 minute era bine."

Adultii au mai multa ingaduinta fata de alti adulti atunci cand acestia au cate o zi mai putin buna, insa, cand vine vorba de copii avem asteptarea ca ei sa isi innabuse cat mai rapid sentimentele de frustrare.

O noua perspectiva este necesara pentru a veni in sprijinul deszoltarii emotionale a copiilor nostri.

Experienta bogata cu miile de copii de-a lungul celor peste 25 de ani de munca au facut-o pe Patty Wipfler sa ne impartaseasca din intelepciunea ei.

"Sunt patru perceptii fundamentale care ne pot ajuta sa privim tantrumurile intr-o noua lumina:

• Copiilor le face placere atunci cand pot comunica usor, cand sunt iubitori, cooperanti si nerabdatori sa invete. Copiilor le place sa aiba parte de experiente placute, sa fie increzatori si entuziasti.                                                                                                  

  

  Sursa foto: Google ( free images )

• Natura buna a copiilor poate fi umbrita de emotii negative. Atunci cand se simt tristi, infricosati, plictisiti, rusinati, sau cand se simt singuri si neapreciati, emotiile negative ii coplesesc. Aceasta tensiune emotionala ii aduce pe panta comportamentelor nepotrivite, departe de natura lor cooperanta, increzatoare si entuziasta. Cand se afla sub umbrela emotiilor se poate spune la modul fizic ca acestia nu mai pot gandi.

• Emotiile dureroase il limiteaza pe copil intr-un comportament temator si irational. Un copil se va angaja in comportamente nepotrivite tocmai pentru a ne semnala ca au nevoie de ajutor.

• Cu putin ajutor un copil care se simte suparat si inflexibil isi poate recapata capacitatea de a gandi si de a se bucura. Pentru a face acest lucru are nevoie de un adult care sa ii fie aproape si sa il sprijine in timp ce el lucreaza la vindecarea supararii."

Cateodata tot ceea ce ne dorim ca parinti este sa avem parte de o zi linistita. Insa. de departe cel mai mare dar pe care il putem face copiilor nostri este sa ii ascultam in momentele lor pline de durere. Capacitatea noastra de a oferi ascultare si contact vizual atunci cand ei se simt izolati si deconectati ii va ajuta sa isi recapete stima de sine si puterea interioara.

Va astept cu mare bucurie si recunostinta in cadrul cursului Emotii, Ascultare, Vindecare sa povestim mai multe despre acest subiect important din viata noastra de parinti.

Curs emotii, ascultare, vindecare - cum facem cu limitele in relatia cu copiii nostri ?

Majoritatea abordarilor asupra disciplinei iau in considerare faptul ca adultul detine inteligenta si judecata si ca ei, copiii trebuiesc instruiti.

Fundamental, copilul este vazut ca necivilizat. Este treaba copilului sa se supuna repede; este treaba parintelui sa intampine actele de indisciplina cu raspunsuri negative. Aceasta inseamna setarea limitelor.

Multi dintre parintii moderni au o privire de ansamblu mai generoasa asupra naturii si inteligentei copiilor lor. Cu toate acestea, rabdarea lor este limitata. Pana la varsta cand copiii nostri ajung la scoala generala, ca parinti ne simtim istoviti. Ne aflam in varful unei perioade solicitante iar miile de conflicte asupra limitelor ne-au vlaguit de energie, fara a se vedea un progres clar in abordarea acestora.

Este timpul sa schimbam prezumtiile in ceea ce priveste inteligenta copiilor. Vei evita multiple situatii care presupun efort si confuzie daca pleci de la convingerea ca, copilul tau are un sentiment innascut de iubire, o dorinta puternica de a coopera si un simt ascutit al justitiei.

Copiii nostri pot deosebi binele de rau - deseori ei detecteaza tonul lipsit de respect sau furie inainte ca noi sa ne dam seama ca am alunecat pe aceasta panta! Comportamentul lipsit de cooperare sau de iubire nu este parte din "natura necivilizata" a copilului. Este un comportament alimentat de o stare de deconectare sau de emotii dureroase. Atunci cand te raportezi la aceasta prezumtie generoasa, munca pe care ai fi depus-o in intelegerea comportamentului se inlatura.

In loc sa il inveti pe copil sa deosebeasca binele de rau, riscand sa devina impovarat de ideea ca este posibil sa nu "inteleaga" sarcina aceasta, puteti acorda o mai mare atentie conectarii cu el.

Cum ne dam seama cand este nevoie de limite ?                      

Sursa foto: Google ( free images )

Copilul va transmite foarte clar cand este momentul sa stabiliti niste limite. Atunci cand nu reusiti sa cititi semnalul va va transmite un altul si daca inca nu ati reusit sa il preluati va va transmite semnale care cu siguranta va vor restimula. Copilul vostru nu are capacitatea de a tolera o stare emotionala irationala. Atunci cand copilul se simte deconectat si ranit ar prefera sa va aiba langa el chiar si intr-o stare de iritare decat sa nu va aiba deloc in preajma.

Asa de mult isi doreste sa aiba parte de atentia voastra. In vreme ce mintea lui este inundata cu emotii de suparare, nu va poate oferi iubire nici voua , nici altcuiva. Nu isi poate aduce aminte ca voi sunteti de fapt de partea lui. dar este foarte constient de starea voastra emotionala si de ceea ce simtiti vis-a-vis de el. Aceste stari le percepe foarte bine si ii raman foarte adanc intiparite.

Semnale ce prevestesc momentul stabilirii unor limite 

Acestea sunt cateva dintre semnalele care ne arata ca este timpul sa setam limite:

• nu poate mentine contact vizual relaxat
• nu doreste sa fie atins
• nu este deschis la schimbari
• nu include pe ceilalti in joc sau va alege doar anumiti copii cu care sa se joace
• vrea sa faca lucrurile doar intr-un anumit fel. Orice abatare il supara.
• nu se poate concentra sau este preocupat cu o activitate repetitiva cum ar fi : invartitul parului, suptul degetului sau alegerea unui obiect ce ii aduce alinare ( ursulet, paturica...etc ).

Un copil care se simte deconectat nu poate gandi asa ca are foarte putina flexibilitate. Incercarea de a-l determina sa faca lucrurile in mod diferit provoaca proteste si emotii negative.

Veti dori sa setati limite ca un mod de reconectare, nu ca pedeapsa, razbunare sau pentru a-i arata ca detineti puterea. Cea mai comuna greseala pe care o facem atunci cand dorim sa setam limite este sa speram ca acele comportamente care se desfasoara in fata noastra noastra vor disparea.

Ignorand comportamentul unui copil deconectat avem tendinta sa speram ca dragii nostri copii nu se vor baga sub masa din sufragerie si in aceasta seara, asa cum au facut-o dealtfel in fiecare seara in ultimele 6 saptamani! Asa ca ne facem iluzii si asteptam un miracol si apoi ne simtim descurajati si suparati cand incep sa se bata.

A seta limite blande presupune cel putin 50% planificare! Atunci cand te conectezi cu copilul la primul semn de suparare ii vei putea arata mai multa caldura si mai multa flexibilitate asa cum va putea arata si copilul tau. Cateva minute de joc, de harjoneala atunci cand lucrurile incep sa escaladeze va poate shimba perspectiva asupra intregii zile.

Limitele sunt modul frumos de a spune "nu". Limitele blande pe care le punem si modul in care le oferim apoi ascultare le ofera exact ceea ce au nevoie.

Despre setarea limitelor in 3 pasi vom vorbi mai mult in cadrul cursului.

Acest articol a fost tradus din limba engleza si il puteti accesa integral aici.

Cuvintele parintilor stau marturie

Hand in Hand a ajutat mii de oameni din intreaga lume sa-si imbunatateasca viata de familie. Dar impactul pozitiv este resimtit cel mai mult dincolo de granitele individuale ale caselor.

Cu fiecare legatura parinte - copil intarita, acel copil va fi mai bine pregatit sa infrunte provocarile vietii.

Studiile arata ca o legatura emotionala puternica intre persoana de ingrijire si copil este cea mai buna armura a acestuia din urma impotriva drogurilor, violentei si a altor situatii adverse intalnite in cadrul societatii.

Intr-un sondaj de opinie recent, parintii nostri au raportat un grad de satisfactie de 98%. Dintre acestia 35% ne-au marturisit ca programul nostru a fost transformational, cu un impact major asupra relatiilor cu copiii dar si intre ceilalti membri, 39.3% ne-au spus ca programul nostru a fost foarte bun si le-a implinit nevoile imediate; in timp ce 24.4 % ne-au spus ca programul nostru a fost satisfacator si le-am oferit informatii aditionale pe care sa le foloseasca.

In acest moment abordarea Parenting by Connection este folosita de catre educatori, profesori, terapeuti si lideri ai comunitatilor din Statele Unite dar si la nivel international.

Acest articol a fost tradus din limba engleza si poate fi accesat integral aici.

Curs Emotii, Ascultare, Vindecare - 25 Aprilie, Cluj Napoca

Cursul Emotii, Ascultare, Vindecare are la baza abordarea Parenting prin conectare ( Parenting by Connection ) care a fost elaborata in urma multor ani de lucru cu sute de parinti, profesionisti in educatia copiilor si copii.

Instructorii Hand in Hand Parenting au schimbat vietile multor parinti singuri si a multor familii din intreaga lume.

In prezent organizatia Hand in Hand are instructori in SUA, Canada, America de Sud, Franta, Romania, Ungaria, Germania, Elvetia, Regatul Unit al Marii Britanii, Egipt, Africa de Sud, Israel, China, India, Australia.

Misiunea Hand in Hand este de a oferi parintilor resursele necesare pentru a putea sa creasca copii care sa ajunga adulti echilibrati emotional si cognitiv.

Valorile pe care le promovam

• ·        Ascultam cu respect
• ·        Oamenii sunt pe primul loc
• ·        Setam obiective importante
• ·        Deschidere
• ·        Apreciere

Cercetarile recente din domeniul neurostiintei arata ca, indiferent de mediul din care provin familiile, o conectare profunda parinte – copil este factorul cel mai puternic in prevenirea numeroaselor probleme sociale si  de sanatate, aici incluzand abuzul de droguri, violenta si sarcinile nedorite in adolescenta.

In cadrul cursului Emotii, Ascultare, Vindecare vom afla mai multe despre:

·        gestionarea comportamentelor anxioase si agresive ale copiilor

·        imbunatatirea cooperarii si cresterea conectarii prin joc

·        cum sa reactionati cu calm atunci cand copilul vostru tipa sau loveste

·        gestionarea situatiilor legate de somn si mancare

·        cum sa deveniti un parinte mai jucaus

·        cum sa ajutati copilul sa elibereze fricile si nesiguranta

·        reducerea situatiilor conflictuale dintre frati sau in cadrul unui colectiv

·        identificarea propriilor butoane dureroase si cum sa le gestionati

·        ceea ce il face pe copilul dumneavoastra sa aiba comportamente nepotrivite

·        cum sa ascultati si sa raspundeti unui copil atunci cand este suparat.

Intalnirile vor avea loc saptamanal si vor dura aproximativ 2 ore.

Pentru detalii si inscrieri puteti accesa linkul de pe pagina evenimentului.

Va astept cu drag si infinita bucurie!

Gina

Creierul este vulnerabil la traume in mod special la doua varste distincte

Capacitatea creierului nostru de a procesa informatia si de a se adapta in mod eficient depinde de un numar de factori printre care genele, nutritia si experientele de viata.

Aceste experiente de viata imprima o anumita influenta asupra creierului pe parcursul a cateva perioade sensibile atunci cand cel mai important muschi al nostru este supus remodelarii fizice, chimice si functionale.

Potrivit Tara Swart , neurocercetator si conferentiar in cadrul MIT, aceste perioade sunt "teribilii 2 ani" si etapa adolescentei, momente in care circuitele creierului sunt in modelare continua.

Ca rezultat, experientele traumatizante care se produc in timpul acestor perioade sensibile pot modifica activitatea creierului si, in ultima instanta, il pot schimba din punct de vedere genetic - cateodata pentru totdeauna.

"Teribilii 2 ani"

Pe parcursul primilor 2 ani de viata creierul se dezvolta intr-un ritm rapid. Incepand cu cel de-al doilea an ceva important se intampla - copiii incep sa vorbeasca.

"Mai intai incepem sa intelegem limbajul apoi incepem sa pronuntam cuvinte si acesta este un proces complex care se intampla in creier" a declarat catre Quartz, Tara Swart care conduce cercetari continue asupra creierului si asupra influentelor pe care aceste schimbari le au in a deveni lideri.

"Pe langa aceasta, copiii incep sa mearga - astfel ca din punct de vedere fizic este deasemenea o mare realizare pentru creier. Sa inveti si sa intelegi o noua limba iti forteaza creierul sa lucreze in moduri noi, formand noi conexiuni neuronale. Acesta este un proces mental costisitor, fapt pentru care invatarea unei noi limbi sau a unui instrument muzical devine deseori un lucru extenuant.

Cu atat de multe schimbari importante care au loc in creier intr-o perioada atat de scurta de timp, traumele fizice sau emotionale pot cauza momente potentiale de intrerupere a dezvoltarii neurologice. Chiar daca nu veti avea nici o amintire despre aceste momente de intrerupere ( majoritatea oamenilor nu-si pot aminti multe despre perioada de pana la 5 ani ), orice tip de eveniment traumatic - fie ca este vorba despre abuz, neglijare, probleme de sanatate sau separare de cei dragi - poate duce la deficite cognitive si de comportament mai tarziu in viata ". avertizeaza Tara Swart.

Sursa foto : Google, free images

Pentru a-si sustine punctul de vedere, Tara Swart indica numeroase studii  facute pe orfanii din Romania in anii 1980 si 1990.
Dupa ce regimul comunist s-a prabusit, 100000 de copii s-au gasit in situatia de a trai in conditii drastice in institutii guvernamentale supraaglomerate.
"Copiii erau hraniti, imbracati, imbaiati dar din multiple motive - unul dintre acestea fiind de a nu se inmulti germenii - acestia nu erau niciodata imbratisati si nu se juca nimeni cu ei", explica Swart.

"Erau multi indicatori care aratau ca acesti copii au crescut cu deficiente mentale si cu dificultati in a pastra slujbele sau ramanerea in relatii." Swart continua: " cand a devenit posibila scanarea craniana, au scanat creierele acestor copii deveniti adulti si au aratat ca aveau deficiente in sistemul limbic, parte a creierului care controleaza emotiile de baza."

Pe scurt, capacitatea oamenilor de a mentine relatii sociale corespunzatoare si de a dezvolta empatia depinde de afectiunea fizica, contactul vizual si timpul de joaca care au loc in copilaria timpurie. Chiar si un lucru simplu cum ar fi observarea expresiilor faciale si intelegerea lor este legat de starea de bine a copilului tau in varsta de 2 - 3 ani.

Cercetarea a aratat ca, creierele orfanilor romani aveau o activitate observabila mai mica decat media.
Ca rezultat, cercetatorii au concluzionat ca, copiii adoptati de familii iubitoare pana la varsta de 2 ani au o mai mare sansa de a se recupera in urma traumatismelor severe.

Anii adolescentei

Pana la varsta adolescentei, creierul ajunge la greutatea pe care o va mentine ca adult. Cam tot acum creierul incepe sa elimine acele conexiuni fragile sau cai neuronale nefolosite.

In aceasta perioada, lobii frontali ai creierului, si in mod special cortexul prefrontal, inregistreaza o activitate sporita si, pentru prima data, creierul este capabil sa compare si sa analizeze mai multe concepte complexe in acelasi timp.

Similar perioadei in care copilul invata sa vorbeasca, aceeasi perioada din viata adolescentului este marcata de o nevoie de a-si creste abilitatile de comunicare avansata si de maturitate emotionala.

"La acea varsta incep sa acorde un interes mai mare relatiilor sociale si politicii. Este cu adevarat sofisticat", noteaza Swart. Toata aceasta activitate a creierului este un motiv important pentru care adolescentii au nevoie de asa de mult somn.

Ceea ce devine mai evident este importanta stabilitatii si a sigurantei in dezvoltarea umana si, deasemenea, faptul ca aceasta stabilitate este legata de functionarea cognitiva.

In orice moment de-a lungul timpului o singura disfunctionalitate majora poate interveni si lasa urme in dezvoltarea creierului uman.

Poate ca nu putem intelege pe deplin cum aceste evenimente ne pot afecta vietile decat mai tarziu pe parcursul vietii - motiv pentru care eforturile facute in directia aflarii secretelor functionarii creierului raman vitale.

Acest articol a fost tradus din limba engleza si il puteti accesa integral aici.

Fiti ingrijorati pentru baieti, mai ales pentru bebelusii baieti!

Auzim adesea ca este nevoie sa fim mai duri cu baietii, ca au nevoie sa ne purtam in acest fel cu ei pentru a nu ajunge "papa lapte". Intelepciunea populara ne spune sa nu ne "rasfatam" copiii.

Gresit! Aceste idei au la baza neintelegerea modului in care bebelusii se dezvolta.
In schimb, ei au nevoie de parinti care sa le raspunda in mod pozitiv nevoilor pentru a creste frumos - acest lucru implicand auto control, abilitati sociale si grija pentru ceilalti.

O recenzie a unei cercetari empirice facuta de catre Dr. Allan N. Schore intitulata "All our sons: The developmental neurobiology and neuroendocrinology of boys at risk." ne arata de ce este nevoie sa fim ingrijorati despre modul in care tratam baietii atunci cand sunt bebelusi dar si in copilaria timpurie.

Mai jos sunt cateva cateva idei principale ale acestei recenzii:

De ce experientele timpurii influenteaza baietii intr-un mod mai semnificativ decat fetele?

• baietii se maturizeaza mai incet din punct de vedere fizic, social si lingvistic
• circuitele din creier cu rol de regulator de stres se maturizeaza mai incet la baieti atat intrauterin cat si extrauterin
• baietii sunt afectati mai mult in mod negativ de stresul datorat mediului extern, atat intrauterin cat si extrauterin, decat sunt fetele. Fetele au dezvoltate mai multe mecanisme interne care cresc rezistenta impotriva stresului.

In ce mod sunt baietii mai afectati decat fetele?

• baietii sunt mai vulnerabili in ceea ce priveste stresul si depresia mamei din perioada sarcinii, trauma legata de nastere ( separarea de mama ) sau o ingrijire necorespunzatoare ( o ingrijire care presupune multe situatii in care copilul nu se simte in siguranta ). Toate acestea compun tabloul unui atasament traumatizant si influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea emisferei drepte a creierului - cea care se dezvolta mai rapid in copilaria timpurie fata de emisfera stanga. In mod normal emisfera dreapta este cea care infiinteaza circuitele auto regulatoare care corespund auto controlului si caracterului social.
• bebelusii baieti nascuti la termen au dupa examinarea neonatala un nivel mai mare de cortisol ( un hormon care indica stres ) decat indica fetele
• la 6 luni, baietii au un nivel mai mare de frustrare decat fetele. La 12 luni baietii reactioneaza mai repede la stimulii negativi decat fetele.
• Dr. Schore citeaza cercetarea lui Tronick, care concluzioneaza: "Baietii...sunt parteneri sociali mai solicitanti, isi regleaza starile emotionale mai greu  si este posibil sa aiba o mai mare nevoie de sprijinul mamelor in reglarea emotiilor. Aceasta solicitare intensa va afecta partenerul interactiv al bebelusului baiat."( p. 4 )

Ce concluzii putem extrage din aceste date?

Baietii sunt mai vulnerabili problemelor neuropsihiatrice care apar pe parcursul dezvoltarii ( fetele sunt mai vulnerabile la probleme care apar mai tarziu ).

Dr. Schore specifica, "in lumina maturizarii mai incete a creierului bebelusului baiat, atasamentul securizant al mamei ca regulator sensibil si interactiv al functiei emotionale din creierul drept imatur in primul an este esential pentru dezvoltarea socioemotionala optima a barbatilor." ( p.14 )

Concluzii

Desigur este important sa avem in vedere o ingrijire corespunzatoare pentru toti bebelusii, fie ei baieti sau fete.

Acest articol a fost tradus din limba engleza. Puteti accesa articolul integral aici.