joi, martie 17

Imparateasa "turta dulce", principiile alimentatiei sanatoase si momentul de parenting prin conectare

Daca sunteti deja cu zambetul pe buze inseamna ca ziua de azi nu a trecut in zadar. Cum detaliile ne fac viata mai frumoasa putem sa trecem la poveste.

Vi s-a intamplat ca atunci cand sunteti cu mancarea calda, dragalasul/dragalasa sa vrea "acum" turta dulce ( orice alt dulce ) ?
Ati incercat cu "vorba buna" si parea ca s-a dezlantuit tornada pe podeaua din bucatarie?

Pe parcursul unei zile incercam sa jonglam cu atatea situatii incat atunci cand se apropie seara credem ca ceea ce a fost mai greu a trecut. Dar, cateodata, vine si surpriza. Asa s-a intamplat ieri cand pregateam cina si, desi ii comunicasem ce pregatesc de mancare si ca urmeaza sa mancam in urmatoarele doua minute, vine in bucatarie cu un suras si-mi spune:

- Vreau turta dulce!
- Puiule, imediat ne asezam la masa. Poti sa mananci turta dulce dupa ce mancam mancare.
- Nuuu, vreau ACUM!
Sursa foto: free images

Pentru cateva fractiuni de secunda am simtit tensiunea acumulandu-se si undeva o voce din spatele mintii imi spunea ( "asta imi lipsea ca sa-mi strice ziua" ). Dar, pentru ca in timp ce el isi facea somnul de pranz am avut ocazia sa fac Listening Partnership ( un instrument HIH - despre care am povestit putin aici ) am reusit sa ma adun repede si sa pot sa-l ascult. L-am luat in brate ( timp in care se zbatea ) si ne-am dus in camera lui. Plangea ( a se citi "urla" ) cat putea de tare si-mi spunea:

- Mama, vreau acum turta dulce!
- Stiu dragoste, o sa iti dea mama imediat dupa ce mananci mancare.
- Oaaaa. Acum!
- Sunt aici, puiule. Stiu ca iti este greu acum. Mami e langa tine.
- Oaaaa.
- Te asculta mama.

Intre timp alte miscari, rostogoliri, fugit in camera cealalta. Eu, tot timpul dupa el, incercand sa-i prind privirea si sa-l mangai pentru a ma simti aproape. Dupa aproximativ zece minute de plans imi spune ca ii este somn. Ne ducem in pat si stam intinsi pentru a se linisti. Dupa cateva minute se ridica voios, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat:

- Vreau sa mananc mancare! Dupa ce mananc mancare imi dai si turta dulce!
- Bine mami, asa facem.

Mi-am dat seama atunci cat este de importanta consecventa in viata copiilor nostri. Restul serii a decurs in liniste , s-a jucat fara sa ceara atentie multa din partea mea ( asa cum o face cand are mult bagaj emotional ) si a adormit foarte repede.

Ceea ce s-a intamplat mai sus a fost sa stabilesc o limita puiului meu pentru a sti ca este important pentru mine sa mancam corect. Fiecare casa are propriile reguli si este bine sa fim consecventi o data ce ele sunt stabilite.

Daniel J Siegelsi Mary Hartzell in cartea "Parentaj sensibil si inteligent" ne spun despre limite urmatoarele:
"Faptul de a stabili limite, de a trasa hotare clare pentru comportamentele acceptabile, de a le structura viata, ofera copiilor o serie de experiente importante care le permit sa aiba sentimentul sigurantei si securitatii. Experimentarea acestor 'nu'-uri esentiale le da ocazia sa-si dezvolte capacitatea de autoreglare care le permite sa puna frana si sa-si redirectioneze energiile in alte directii. ... Cel mai bine este ca un 'nu' prin care se stabilesc limite sa fie urmat de un comportament calm si consecvent din partea parintelui."

Stiu, insa, ca nu intotdeauna avem aceasta disponibilitate, mai ales daca nu am beneficiat de un parteneriat in ascultare in care sa ne debarasam propriile emotii negative. Putem fi usor restimulati si atunci e dificil sa ne gandim mai intai la sentimentele copiilor.

Cu totii ne dorim ca fiecare zi sa fie mai buna decat cea care tocmai s-a incheiat.
Impreuna putem!

Cu drag,
Gina