Lectura ne ajuta sa ne conectam cu copiii

Sunt oameni extraordinari cu care viata te pune fata in fata, alaturi de care te prinzi in discutii despre idei in care crezi si iti doresti ca timpul sa se expandeze. Momentele acelea sunt nepretuite, imi hranesc spiritul si imi ofera speranta ca ne straduim sa pregatim o generatie de oameni blanzi care simt inainte de a face.

Saptamana trecuta a fost una care a adus noi constientizari. Am avut oportunitatea de a discuta cu Dl.Thomas Dowd, psiholog cu peste 40 de ani de experienta, actualmente presedinte al Consiliului American al Psihologiei comportamentale si cognitive si presedinte al Diviziei 30 ( Hipnoza Psihologica ) in cadrul Asociatiei Psihologice din America, in cadrul evenimentului Under Hypnosis. 

Unul dintre scopurile mele ca educator parental este de a crea acel sentiment de siguranta in care parintii sa isi simta propriile emotii. Asa cum spunea si Dl. Thomas Dowd, este nevoie sa stam fata in fata cu propriile frici pentru a ne putea vindeca. Tocmai aceasta munca imensa si acest curaj de a ne infrunta propriile limitari stau la baza dorintei noastre de a fi parinti mai buni pentru copiii nostri.

Sursa foto: Google Free Images

Cu totii ne dorim sa crestem copii fericiti care sa ajunga adulti sanatosi si din punct de vedere emotional, nu numai fizic. Conectarea este punctul de temelie pentru a realiza acest lucru. Lectura reprezinta o parte activa de conectare intre mine si baiatul meu inca din primele luni de viata. Statul in pat unul langa celalalt, discutiile pe marginea imaginilor, deschiderea unei lumi noi cu fiecare poveste sunt momentele pe care le pretuim cel mai mult. Chiar daca pe parcursul zilei sunt perioade in care nu am simtit acea conectare profunda, odata cu venirea momentului de lectura ne cuibarim, ne privim in ochi si incepem acest carusel al emotiilor personajelor, emotiilor noastre, culminand cu imbratisari si pupici de obraji inmiresmati.

Joi, 28 Septembrie, am avut bucuria de a ma afla printre carti valoroase, zambete de copil si manute exploratoare. Pentru ca abordarea "Parenting by Connection" are la baza conectarea mi s-a parut firesc sa vorbesc cu parintii intr-un cadru atat de primitor, de cald cum este biblioteca "Ce le citim copiilor". 

In cadrul intalnirii noastre am povestit despre limite in relatia parinte-copil si ne-am bucurat de lectura " Alfie gives a hand" a autoarei Shirley Hughes. Copilasii, unii inghesuiti in bratele parintilor, altii rasfoind carti ridicau din cand in cand privirea plina de curiozitate si cautau sa patrunda sensul povestii. Mi-a placut tare mult aceasta poveste in care personajele ar fi putut fi cu usurinta  proprii nostri copii. O zi de nastere cu invitati acasa la sarbatorit. Mame care ofereau explicatii si ghidau copiii intr-o maniera blanda, copii cu comportamente mai mult sau mai putin potrivite. Gazda care, simtind presiunea sociala, incerca sa faca fata propriilor emotii; mama care punea limite incercand sa ii ajute pe toti copiii sa se integreze; baietelul care, desi venise cu un obiect de atasament, a fost indeajuns de curajos sa il puna deoparte pentru a putea fi alaturi unui alt copil care incepuse sa planga. Toate aceste interactiuni sociale, puse pe hartie intr-un mod atat de natural, dar care ne-a oferit atat de multe ocazii de a le explica copiilor o paleta intreaga de emotii sunt adevarata hrana pentru sufletul celor mici.

Ii putem ajuta pe copiii nostri prin oferirea acestui cadru plin de siguranta si iubire in care sa ne conectam cu trairile lor prin intermediul povestilor.

Ma bucur cu recunostinta pentru toate aceste momente incarcate cu dragoste de oameni si de povesti.