O zi obisnuita. O mama obisnuita. Un copil obisnuit

In ultimul timp copilul obisnuit despre care va povestesc nu mai dorea sa doarma la pranz.

Insa, in acea zi obisnuita mama tare s-ar fi bucurat sa se cufunde in cateva minute de liniste. Cu toate acestea copilul avea alte planuri. Pe cand mama statea intinsa, intr-o toropeala placuta, acesta incepuse sa cante, sa se joace cu masinute, ca mai apoi sa se rostogoleasca peste capul mamei si sa-i ceara sa se "dambaleasca". Mamei ii placea tare mult cand auzea cuvantul acela plin de atata semnificatie pentru ei. Era cuvantul pe care il foloseau atunci cand vroiau sa se harjoneasca. Tare incantat era copilul atunci cand se "lupta" cu mama sa. Dar iata ca mama obisnuita vroia de aceasta data doar liniste, vroia ca totul in jur sa se transforme in tacere si sa simta doar ritmul propriei respiratii.

Sursa foto: Google Free Images

 Dintr-o data mama obisnuita, pe jumatate aflata intr-o lume numai de ea stiuta, i-a propus copilului obisnuit sa se duca in camera alaturata pentru a se juca. El simtea ca mama nu mai este acolo pentru el si incepuse in felul lui obisnuit sa o faca sa revina la starea de joaca.

Relatia lor asemanatoare unui dans, trecea acum prin pasi de passo doble, urmand apoi un tango si terminand suav in pasi de vals.

Mama obisnuita ii oferi copilului obisnuit reasigurarea de care avea nevoie. Se privira indelung, copilul sarutandu-i parul matasos si se lasa cuprins de imbratisarea plina de caldura.

Este in regula pentru mama obisnuita sa isi daruiasca pauze. Astfel, va primi cu iubire tot ceea ce vine la ea si va darui cu iubire mai departe.